Revista Rânduiala - Arhivă de gând și faptă românească
Volumul II / Caetul 2
O arhivă de gând și faptă românească
Între revistele de specialitate și cele de cultură generală rămâne loc pentru ceeace noi am numit o arhivă de gând și faptă românească. Ea se deosebește de cele dintâi prin aceea că îmbrățișează, într`o privire unitară, întregul câmp de activitate al culturii românești și le întrece pe celelalte prin faptul că această privire nu se oprește la simple generalități ci pătrunde, în fiecare domeniu, la adâncimea cercetării de specialitate. Lărgind astfel orizontul către începuturi și îndreptând privirea spre adâncimi, Arhiva de față nădăjduiește să păstreze calitățile și ale unora și ale altora, străduindu-se să împlinească, pe cât cu putință, lipsurile tuturor. Adăogând apoi că problemele pe care va avea să le cerceteze, vor fi întotdeauna, pentru nevoile vremii, lucruri de primă însemnătate, iar punctele de vedere în lumina cărora le va privi, vor fi fără înconjur românești, caracterul ei se lămurește deplin.
Care este orizontul străduințelor noastre și cu ce idei călăuzitoare pășim la lucru, se va putea vedea din cuprinsul acestui prim număr, ca și din cuvintele pe care nu drept podoabă le-am așezat în fruntea lui, ci spre a vădi printr`însele drumul unei tradiții de sforțări românești, pe care, cu modestele noastre puteri, vrem să-l continuăm. În loc să se înșire aci ca într`un manifest programatic, aceste idei vor fi desprinse mai firesc și mai temeinic, fiecare la locul ei, în cercetările și studiile propriu zise.
Numai în privința numelui cu care pornește la drum această Arhivă, destăinuind el însuși ceva din duhul care va `nsufleți-o, trebue să amintim că oricât de puțin academic ar fi și oricât de nelatin s`ar înfățișa, el răspunde pe de o parte unei idei românești de cea mai scumpă moștenire romană, iar pe de alta, stârnind, pentru cine are înadevăr simțul limbii noastre , cele mai adânci ecouri spirituale și deschizând cel mai cuprinzător orizont cu putință pentru ființa omenească, formează însuși sâmburele cugetului originar și autentic românesc, așa cum, în toată adâncimea lui, numai țăranii, cei mai români și cei mai oameni dintre țăranii noștri, îl au. În judecata lor de basm și minune, rânduiala e legea eternă și ne`nduplecată a tuturor alcătuirilor și începuturilor acestei lumi, care, de dincolo de străfundurile și firea ei, vine și sălășluiește într`însa, sortește și ține toate câte sunt și se fac, - și tot ei, legea ființării adevărate și drepte, cată să ne supunem în gândurile și faptele noastre, ca să le putem săvârși trainice și rodnice.
Sub semnul acestei închinări ne`ncepem munca.
În planul de lucru al revistei vin întâi cercetările privitoare la problemele cugetului și vieții românești, de azi și din trecut; urmează apoi înfățișări de oameni și locuri, , în care suflul vieții noastre s`a `ntrupat în chipuri și icoane de neștearsă recunoștință și nepieritor îndemn pentru vremurile următoare; iar în al treilea rând, cronica își propune să judece lucrurile și întâmplările vieții de azi după nevoile acestei vieți și după măsura în care sforțările ei isbutesc să fie adevărate înfăptuiri românești.
Ceeace se adaugă peste acestea, reprezintă drepturile unei reviste la o viață de revistă, fie și trimestrială.